Zdrobitoarele de usturoi din viața mea

Au zdrobitoarele de usturoi un nume mai compact și mai profesional? Dacă da, care?

 

Vai, sînt zguduită! Am gugălit (binguit, ecșuăli) zdrobitor de usturoi să văd dacă-l mai cheamă și altfel (presă pentru usturoi, așa-l mai cheamă) și există mai multe feluri de zdrobitoare de usturoi (unele-s zdrobitoare și altele-s prese. Deci eu credeam că presele-s zdrobitoare și zdrobitoarele nici nu știam că există. Dar acum că știu… am mari dileme intelectuale. Eu cu cine votez?!).

 

Voiam să povestesc saga experienței mele cu zdrobitoarele (presele?!) de usturoi, dar acum mă simt copleșită și dezumflată de atîta informație nouă. Poate ar trebui să renunț la ideea de a avea vreodată un zdrobitor de usturoi care să funcționeze și să-mi cumpăr un mojar cu pistil. Asta ca să descopăr că nici mojarul cu pistil nu funcționează. Funcționează mojarul cu pistil?

 

Știați că:

  • există și așa?
  • și chiar și așa – oare îți trebuie forță supraomenească pentru el?
  • cu totul fără legătură cu zdrobitoarele de usturoi, dar din categoria știați că, eu am fost cu totul și cu totul șocată cînd am aflat că curcile (scuzați cacofonia) de cultură (de gostat, cum ar veni) sînt blege, nu războinice ca alea adevărate.

 

Deci asta cu curcile (cucu!) chiar m-a uluit (deși poate nu mai mult decît varietatea zdrobitoarelor de usturoi, dar mai deprimant). Bietele curci, or fi fost inginerate genetic să scoată spiritul luptător din ele? Sau fiindcă n-aveau curcan? Că n-aveau astea pe care le-am cunoscut. Și, dacă-mi amintesc bine din copilărie, curcanul era prima linie de atac.

 

Apropo, acum citesc o carte care a fost publicată în 1971 (1971, maică!) și în care am găsit un care în loc de pe care (e un jurnal de călătorie tradus din franceză, deci nu-i licență poetică).

Reclame
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Zdrobitoarele de usturoi din viața mea

  1. Monica zice:

    Eu de când cu uitatul ca curca în lemne m-am prins că sunt cam blege, dumnealor, dar asta nu mă deranjează, nu sunt angajatele mele, nu-mi produc dune.

    Dar cum adică zdrobitor de usturoi care să funcționeze, cu ce anume te-a dezamăgit ce ai încercat? Alea din link sunt total aiurea. Eu folosesc unul tip clește. Genul celor pe care le arată gugăl când pui pressa aglio.

    Ce bine că ai scris și că nu te-ai depărtat de tematica legume-fructe!

    • doarleguma zice:

      Cre’că-s blege numai cînd nu sunt prin jur copii de terorizat.

      Da, din alea clește am. Mă dezamăgesc că nu zdrobesc de tot. Întotdeauna rămîne niște usturoi nezdrobit pe fundul cleștelui.

    • doarleguma zice:

      Monica, tu de care ai, (oare aici trebuie virgulă?) de funcționează?

      • Monica zice:

        Din acela gen cleste. Ramane putintel inauntru, presez cat pot, dar am incetat sa imi doresc sa il nimicesc pe tot. Al mamei mele era din sticla, in forma de peste(hint peste, mujdei) si dadeai usturoiul ca pe razatoare. Cred ca ala da, nimicea tot cățelul(de usturoi)

        Era mai sus la ce spuneam despre curci: nu dune, daune!

        • doarleguma zice:

          A, deci soluția e o atitudine filosofică asupra chestiunii. M-aș resemna mai ușor dacă cleștele mamei mele n-ar zdrobi tot usturoiul. Dar am văzut că se poate, vai mie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s