psicologie viceverța

Carevasăzică ieri seară am împrăștiat un pahar cu vin. Vinul l-am împrăștiat și anume prin juma’ de cameră, dar paharul nu. Paharul n-a picat de pe masă și! – lucru care mă-ngrijorează maxim – nu s-a spart.

 

Asta ce-nseamnă? O să am ghinion? Cît? Și mai mult decît aveam dacă se spărgea și trebuia să adun și cioburi, nu numai vin? Am citit pe iahu că poți aduna ușor cioburile cu pîine (că se-nfig în miez), dar aseară nu aveam pîine deci poate mai bine că n-am tentat soarta.

 

Cu ocazia vinerei negre am zis să mă uit pe polirom să văd ce mai face căci mă lovise nostalgia după cele o sută de cărți cumpărate în tinereți cu un e (cîte un e fiecare, firește). Eh, acuma îs 10 lei, nu 5, dar am văzut iar vreo 100 de cărți faine. Voi sobră și tare-n vîrtute, am ajuns la sub 300 de cărți pe gudridț și vreau să fiu eroauă pînă merg acasă de Crăciun. Căci atunci îmi voi slobozi toate zăgazurile.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s