Fericire pură și nealterată

Se poate să mai fi avut titlul ăsta pe undeva, că eu sînt o persoană foarte pozitivă de felul meu (hihi), dar îmi descrie așa de bine starea de acum! Voiam să scriu o postare opusă la lucru, dar ce bine că natura mea optimistă a prevalat și m-am gîndit că mai bine scriu acasă, după ce mă uit în poștă, să fiu sigură.

 

Ei bine, de o săptămînă trăiesc în chinuri groaznice cu bănuieli înfiorătoare că poștașul îmi trimite corespondența altundeva și altundevaul cu pricina nu binevoiește să corecteze fluxul. Foarte urît din partea mea, căci, iată!, la numai trei săptămîni după ce bucdepozitori m-a înștiințat că mi-a trimis cartea, cartea mi-a și ajuns. E adevărat că trebuia să-mi ajungă zece zile, dar mai contează?! Nu mai contează, Doamne-ajută. Acum pot spera c-o să-mi ajungă și cartea următoare undeva peste o lună.

 

Totuși, chinurile nu rămîn fără urme vizibile (nu mă refer la riduri, deși, dacă apare vreunul, pot da vina pe chestia asta) căci în toiul lor am fost nevoită să-mi ușurez angoasa cumpărînd alte cărți. Ochei, altă carte, căci peipărbecul cu Tifăni Suferinda oricum îl cumpăram (n-am vrut să iau coperta tare anul trecut, că am principii de fier. Că m-am gîndit că pot aștepta cîteva luni, nu-i ca și cum n-aș avea ce citi – ceea ce nu sună a principiu de fier, dacă mă uit bine).

 

Am rămas fidea obsesiei mele cu revelația anului trecut – sefeul nu-i musai să consiste din basme de adormit copiii. Așa că, pe lîngă faptul că mi-am comandat sefe de pe bucdepozitori, mi-am și cumpărat sefe de la magazin; dar, spuneți voi, cum să nu cumpăr dacă am găsit Under the Skin care mă gîndeam eu de cîtăva vreme dacă să-l cumpăr sau nu, dar dacă era pe raft clar era un semn de la univers să-l cumpăr, nu? Acuma mă-ntreb cînd o să am curajul să-l citesc că cică e cam de groază prin unele părți. Filmul l-am văzut, cartea sper să mă lămurească mai bine.

 

Alte știri pe scurt: e una singură – am luptat, am luptat și-am cîștigat! Am cumpărat de la magazinul care e între mine și metrou ultimele două pungi de haribouri ediție limitată. Aleluia, cred c-am mîncat eu singură toată ediția, ar trebui să primesc o medalie! (of, acest semn de exclamare mi-aduce aminte de Suzi. Mie dor de Suzi)

 

Mă-ntreb dacă o să reușesc vreodată să pun doi bani unul peste altul.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Fericire pură și nealterată

  1. Monica zice:

    Am scris un lung comentariu și s-a topit ca un haribo neronțăit. Ce ediții limitate?
    Lacorul în care cânt se poartă să aducem bomboane gumate pe care le punem într-o cutie în care își afundă toți mâinile, când iau câte una, sau chiar două. Unii scotocesc bine, uneori se și răzgândesc, e o treabă tare antipatică. Mie nu mi se pare igienică, nu consum decât din punga mea, dar am dus, fiindcă găsisem, bomboane gumate în formă de instrumente muzicale. Și găsisem și în formă de fructe roșii, fiecare formă corespunzând gustului fructului respectiv. Adică n-am mâncat cireșe cu gust de coacăze, exemplu. Mă frământă că pe ambalajele bomboanelor gumate italiene nu sunt atâtea detalii ca pe ambalajele bomboanelor gumate franțuzești, ai căror producători specifică un lucru care m-a cam dezumflat: bomboanele sunt gumoase din cauza gelatinei, poate știai. Dar în Franța gelatina asta e de origine animală cu rât. Nu pot consuma, dacă e pe așa! Niciunul din produsele menționate mai sus nu este haribo. haribo e făcut în Italia. Pe pungile tale scrie lista completă de ingrediente?

    • Monica zice:

      Primul comentariu era legat de poștaș, apropo. Mă enervează să ajung mereu la concluzia că în România mi-era mai bine din punctul ăsta de vedere. ( aici, ca și în Italia, cu grevele, vacanțele și perioada în care lumea trimite declarațiile de impozit există momente când nu-mi primesc revista care altfel ajunge săptămânal. Și la care revistă nu eram abonată, cât trăiam în Mexic, pentru că acolo o felicitare de Crăciun a ajuns în luna mai.

      • Monica zice:

        și o publicitate neplătită și nemascată, oh yeah!

        Champagne Bears®

        Imported from Germany

        Made with Dom Pérignon Vintage Champagne, these sophisticated bears sparkle in flavors of classic Brut and fashionable Rose.
        Named „the perfect party favor” by Cosmopolitan magazine, these grown-up gummies are the finest bears in all of candy land.

        A Sugarfina exclusive. Non-alcoholic.
        **Don’t confuse our Champagne Bears® or Bubbly Bears® with the knock-off bears. Their bears contain artificial flavoring, not Champagne, they are loaded with other artificial ingredients, and the quality and taste is inferior to our bears. You and your party guests deserve the best!**

        • doarleguma zice:

          😀 Dacă eu și oaspeții mei merităm ce-i mai bun, ne dau ei ursuleții pe gratis? Că dacă nu, putem judeca și singuri ce merităm, n-avem nevoie de condescendența lor. Hihi, ce acidă-s! Lasă că vine uichedul și poate oi fi mai bazică. 🙂

      • doarleguma zice:

        Eu n-am prea avut probleme cu poșta de aici. Am trimis ceva ce n-a ajuns, dar cred c-a fost de la mine, că n-am lipit cum trebuie timbrele. Și am fost informată că mi s-a trimis o vedere pe care n-am primit-o (cam în aceeași perioadă cu întîrzierea cărții), sper că e un incident izolat, nu un trend.

    • doarleguma zice:

      Ediția limitată de aici: https://legumesifructe.wordpress.com/2016/02/04/bomboane-si-ciocolate/.

      Haribourile mele-s făcute în Ungaria. O să mă uit la lista de ingrediente data viitoare cînd cumpăr, dar mi-e c-o să mă înspăimînt. 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s