Carevasăzică

Am citit eu pe blogurile de sorginte mikistică (mersi, Miki!) cum că există un praimăr pentru gene (cum ar veni, un rimel de pus pe sub rimel. Ha, nu m-am gîndit niciodată, deci praimărele astea-s ca un furou, că tot nu mai poartă nimeni furou în zilele noastre nesofisticate, sau mă-nșel?!) de la sefora care face genele, vai, ce faine! și am zis să-mi iau și eu, că tot nu m-am rimelat anul ăsta. Încă, dar e numai jumatea lui martie.

 

Și m-am dus ieri la zisa sefora și mi-am luat praimărul, era să mă ia cu leșin cînd am văzut cît costă, ceea ce n-am văzut decît la casă că nu-s eu de-aia să vadă prețurile la raft. Mă rog, iaca, am cadou de Paștele catolic, că tot îs ardeleancă și trăitoare în țară atee de sorginte catolică. Deci azi îs dată cu furoul și, într-adevăr (așa se scrie? că nu mai știu) mi se văd mai bine genele. Pe sub ochelari, că mi-e lene să merg să-mi iau lentile de contact.

 

În afară de asta, mă irită din ce în ce mai tare mirosurile de aftărșeiv sau parfum masculin, sau ce-o fi de miroase așa. Și timlidărul meu păcătuiește destul de des. Pe lîngă faptul că biroul lui e în fața biroului meu (vorbim de mese aici, nu de camere) și paravanul nu-i destul de înalt și trebuie să stau aproape culcată în scaun ca să nu-i văd mutra. Ceea ce mă irită, căci, cu siguranță nu-i bine pentru postură. Plus că ce folos că am birou cu înălțime ajustabilă dacă nu pot în veci pururi să lucrez din picioare să mă simțesc culă?! De asemenea, de cîte ori se ridică timlidărul în picioare am impresia că cerșește atenție și încerc, pe cît posibil, să-l ignor.

 

Dar de ce mă irită mirosurile astea? S-au schimbat în rău de cînd eram eu tînără sau e de la bătrînețe? Sau e ceva deodorant superlamodă și-l folosește toată lumea ca să mă bage-n mormînt?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Carevasăzică

  1. cora fara underscore zice:

    cu mirosurile cred ca e si una si alta, miros urat si am mai si imbatranit noi. eu de ex. nu mai suport nici sa intru in magazin de parfumuri, dar sa ma mai si dau cu.
    fac economie, nu gluma.
    adica sa nu mint, singurele pe care le suport si cu care ma dau uneori sunt unele din esente naturale (zic ei). bine ca o data m-am dat cu deodorantul de camera – m-am prins dup-aia – dar oricum miros ca „parfumurile” mele, asta era de salvie si lamaie. :)))))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s