And not a single LOL was given that day

Știu că e stupid să mă plîng de un ciclit că e o carte proastă, doar nu citesc genul pentru a găsi noi culmi ale literaturii, dar totuși! Această postare este despre cum Alexandra Potter nu merită citită pentru că e incredibil de stupidă și de seacă, genul la care te uiți cu milă și te gîndești în gîndul tău: „Alelei, muică, asta ți se pare ție amuzant?! Ce trist trebuie să fie în capul tău!” Acuma poate nu toate cărțile ei sînt așa, dar eu zic că nu merită o a doua șansă. Dacă asta pe care o citesc acum (ceva cu mistăr darsi, nu mai gugălesc acum) n-are nici un pic de umor, mă-ndoiesc că toate celelalte cărți ale ei mustesc, ca să contrabalanseze. Și mă enervează și că are parte de mult marcheting – într-o vreme era plin orașul cu afișe despre nu știu ce carte a ei. Care-s șansele ca aia să fie genială dacă asta-i cel mai prost ciclit evăr?!

 

Diatribă contra ciclitului în general (Vera, aici s-ar putea să găsești un răspuns la întrebarea ce e ciclitul, dar reușesc să nu ajung în bălării): la început (și anume acum vreo zece ani sau cînd am citit prima oară Bridget Jones) m-a amuzat. Dar după ce-am citit și a doua carte cu Bridget Jones și prima cu șopaholica, a cam început să mă enerveze. Frate, da’ de ce-s femeile alea așa de picate din lună?! De ce trebuie să fie ele chiar atît de „feminine”? Femeile nu-s tot oameni? Și hai că Brigdet era totuși mai umană, dar șopaholica era incredibilă. Uite așa ajung eu feministă hardcore.

 

Scuze, Vera, nu s-a-ntîmplat să zic care-i faza cu ciclitul, dar măcar m-am abținut de la diverse epitete. Deci cu ciclitul e așa: se dă una bucată femelă britanică (că de astea am citit. Diavolul se-mbracă de la Prada nu e ciclit, în opinia mea, iar chestia rusească pe care am citit-o de curiozitate nici ea nu se prea încadrează, sau, na, o fi la ei acolo) mai atrăgătoare decît media reală (bănuiesc, n-am fost în Britania să studiez problema), dar la fel de stupidă (bineînțeles, cartea dă impresia că femeia respectivă nu e stupidă deloc, așa e normal, ba chiar e deșteaptă și profundă și sensibilă) cu viața vag haotică și fără un loc e muncă generator de stimă de sine (adică nu-i place ce face și nici n-are șanse să promoveze) care cunoaște un mascul mult peste medie și fizic și dpdv al locului de muncă (și cică și inteligent, dar cărțile nu oferă dovezi, trebuie să le credem pe cuvînt). Și apoi, normal, ea e stupizică și superficială, iar el o salvează din diverse situații jenante și, bineînțeles, se-ndrăgostește de ea că doar cum să nu te-ndrăgostești de o femeie care-ți este clar inferioară, dar are o inimă de aur (în ciuda egoismului feroce, dar inconștient)? Afrodisiac curat. Hepi end (+ continuări, după cum se vede).

 

Diatribă contra obsesiei cu domnul darsi:  de ce au femeile din ciclit o obsesie cu domnul darsi? Adică, bun, la Bridget era mai localizată treaba, că avea o obsesie cu Colin Firth ieșind din lac, dar în rest? Femeile ar trebui să aibă o obsesie cu Elisabeta, nu cu Fițvasile (nu știu cum să traduc fiț). Doar lui Darsi i-a plăcut femeia aia fiindcă era inteligentă, rațională și avea simțul umorului, nu fiindcă era stupidă, neinformată și egoistă. Dar e adevărat că-i mai ușor să bălești pe un domn darsi imaginar decît să devii o Elisabetă reală. Plus că domnul darsi nu există și deci dacă devii prea deșteaptă și informată o să-i depășești pe majortatea bărbaților din jurul tău și n-o să le mi placă de tine și nici ție de ei. Și ce te faci?!

 

Diatribă contra cărții ăsteia în particular: Tu, Alexandră, cum poți să nu ai nici un pic de umor? Nici măcar involuntar. Și chiar ți-ar fi fost greu să inventezi o poveste mai puțin jenibilă pentru a face paralela cu mîndrie și prejudecată? Nici nu mai zic nimic, lăsăm cum a picat. Ba, mai un lucru: sigur-sigur, eroina ta e americană? Că pare foarte britanică, nu numai după cum se poartă, dar și după cum întoarce frazele.

 

Trecînd peste acestea, nici cealaltă carte pe care o citesc (că doar n-o să citesc una singură) nu m-ajută în mod deosebit. La început m-am gîndit că poate a fost scrisă înaintea interneților cînd avea lumea mai multă vreme și răbdare, dar nu, a fost scrisă în vremurile noastre, deci nu-nțeleg de ce a ales autorul să scrie așa de fragmentat. Plus că am impresia (poate falsă, că-s cam la începutul cărții) că nici nu are mare lucru de spus în afară de povestea efectivă, deci de ce n-a putut-o scrie normal? De ce trebuie să sărim de ici colo și să punem cap la cap diverse fragmențele? Mă rog, poate dacă citeam prima carte mi se revela și sensul stilului autorului. Sau poate nu.

 

Iată că și postarea mea despre ciclit este lipsită de umor. Eh, ce să fac, m-a năpădit feminismul.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la And not a single LOL was given that day

  1. Monica zice:

    Ai scris cum aș zice și eu. Nu cumva mi-ai furat gândul de aseară, când citeam celelalte comentarii, când încropeam definiția ciclitului și cponchideam că cerința numărul unu e ca eroina să fie aiurită? Despre A.Potter nici n-am auzit și de fapt sunt convinsă că ciclit s-a născut și a trăit bine într-o anumită epocă a Marii Britanii care acum a apus. Criza? S-or fi blazat? De exemplu nu cred să existe ciclit sudamedican.
    Nu cred că feminismul te-a năpădit ci mai degrabă logica.

    Și totuși, supa aia albastră…

  2. vio zice:

    vrei să-ţ înprumut io prima cartea a lu nenea? nu, n-am citit-o, stă bine mersi în biblio. pe undeva. sper să nu delirez că o am, da’ io aşa aş zice.

    cîte despre ciclit, zi-le, Loredana, căci bine le mai zici!

    am mai zis prin alte părţi, monstruozitatea aia cu Prada – filmul, că nici prin cap nu mi-a trecut să citesc cartea, giii, nici pe It prei lăv nu crecă o s-o citesc fodată, alei, dont ivăn ghet mi startid cu filmu, alei!!! – voi reveni – filmu cu Prada, s-avem pardon, suge big taaaaim. io n-am priceput de aptsolut niciun color ce mare succes a putut el să aive.

    revin. sigur!!! am zis pe la Suzii, că la ea am auzit fărst de It prei lăv, cum sufletu’ lu Hector n-or găsit un june mai răpitor care să-i szmulgă coraszonu lu Giulia decît farfiriţi ăla de am şi uitat cum îl cheamă – gugle, ai cuvîntul, Javier Bardem. Ai rest mai chieis, în caz c-am înţeles cum se foloseşte expresia asta.

    on di adă hend, cartea asta
    http://www.curteaveche.ro/iertati-ma-ca-nu-sunt-japonez.html
    e chiar drăguţică, dacă treci cu vederea nişte mini mici lipsuri în exprimare şi gîndire. uel, nouans părfect! aaaa, atîta engleză-n capu’ meu fincă mă uit şi mai dorm pe 2 and 1/2 men. a!

  3. vio zice:

    bine, să vii să ţi-o iei 😀

    uel, cu Prada n-a ieşit nici măcar marele film american, hihi. 🙂 din păcate, nu mă prea simt în stare să-mi dau cu părerea despre romanele americane. 😦

    o fi fost eufemizm smth, da’ io am adormit la final, că prea mă disperă flăcăul ăla şi ai cudînt teic it enimoooor!

    nu e ciclit, decît mă lăudam, da. 🙂

  4. vera zice:

    Acu, io ce sa zic? Nu am intzeles mare lucru, voi avetzi un fond literar comun – atzi citit deja un numar de autori/toare care scriu chestiile astea, singura idee clara e ca dinsa,=eroaua, tre sa fie zapacita si neajutorata si ca un domn allegedly ‘bine’ se amorezeaza de dinsa si vrea sa-i fie pavaza impotriva tribulatziunilor existentziale. Big deal!
    Sentimentul ca nu ie cazu, ca exista intotdeauna ceva mai de soi pe care sa il fac cu timpul meu, nu a facut decit sa se cimenteze, pina la punctul pietrificarii complete.

    Am vazut Prada, nici nu mai stiu de ce, ca felul in care era marketat era exact genul care sa ma convinga ca nu ie cazu. Cred ca l-am vazut cu fetele de la birou, intr-o vineri dupamasa, la birou, cind am hotarit noi sa facem un apres-midi de fete si sa testam noul aparat american performant, pe care il primisem pentru proiectziile de la seminare. Filmul era oarecare, ar fi fost mult mai interesant daca ar fi devoltat nitzel pe linia de ce era cucoana atit de a dracului, psihologie si inside stuff, da produsul era ceea ce am vazut cu toatele si sint si eu de parere ca era un film destul de prost si nejustificat de major marketat. Poate americanilor le zice si alte chestii, pe care noi nu le intzelegem, ca nu avem conotatziile, eu asa mi-am explicat agitatziunea din jurul filului. personalmente, m-am si mirat ca Merilstrip a acceptat rolul..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s