În care se vede cum antipatizez eu oameni fără vreun motiv normal la cap

(n-am citit nimic de genul titlului, dar aşa mi-a venit să scriu – oare Sadoveanu era cu capitole din astea?!)

 

Antipatizez cu mult spor şi fără rost unele persoane de la mine de la lucru (nici măcar nu lucrez direct cu ei să zic că au cu ce mă enerva) şi anume (am vrut să pun cu puncte, da-mi dau seama că s-ar putea ca postarea asta să fie prea eterogenă şi nu vreau să îndur îngrădiri):

 

O tipă pe care am observat-o pentru prima oară în viaţă într-o dupămasă când aşteptam autobuzul. Când am văzut-o m-am gândit că trebuie neapărat să-şi spele părul în seara aia că nu mai ţine încă o zi. Şi, ce să vezi!, a doua zi dimineaţa am văzut că nu-şi spălase părul. Foarte neplăcut. Dar n-o antipatizez numai de asta. O mai antipatizez pentru că are părul lung şi ros şi şi-l prinde într-un coc stupid (atunci când nu-l prinde într-o coadă stupidă). Păi cum vine asta cu adidaşi şi cu coc?! Chiar dacă-i coc de ţărancă – păi atunci să poarte opinci! Şi uneori poartă o geacă sport sau ceva care arată exact ca o bluză de trening. N-are fizicul şi psihicul care să-i permită să poarte o bluză aparent de trening şi să n-arate ca o maahalagioaică-n treling (da, ştiu, eu sunt mahalagioaca aici. Ce motive-s astea să te enerveze cineva?!).

 

Vreo doi sau trei tipi (nu ştiu sigur, că nu-i deosebesc între ei) care-s scunzi. Adică scunzi! Mai scunzi decât mine, care-s ok pentru o femeie, dar la bărbaţi nu-i bine deloc. Ştiu că-i stupid să-mi displacă bieţii oameni doar fiindcă-s scunzi, că nu-i vina lor, dar tot mă enervează.

 

O tipă scundă şi subţirică cu părul lung până la fund şi care-şi rimelează şi genele de jos. În primul rând că mi se pare aiurea să ai aşa păr lung încât să poţi sta pe el (aviz şi prima creatură din listă) şi-n al doilea rând că părul şi ochii fac un efect psihedelic de regina aia nebună din Alice în ţara minunilor, aia care avea capul mult prea mare pentru corpul ei. 

 

Şi mă mai enervează un coleg, dar ăsta din motive obiective. Vine în fiecare zi măcar de două ori la colegul care are biroul lângă mine şi vorbeşte. Şi vorbeşte. Şi vorbeşte. Biiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiip la adresa tuturor bărbaţilor care spun că femeile vorbesc mult. Oh please! Ăsta poate vorbi lejer o oră pe zi numai cu colegul meu – cine ştie cât mai vorbeşte şi-n rest! Măcar nu-nţeleg aborigena că deveneam ucigaşă psihopată la ce plictiseli trebuie că spune respectivul în fiecare zi câte o oră! 

 

A, şi mai este o colegă care ar trebui, teoretic, să mă enerveze (şi la prima vedere m-a şi enervat), dar lucrez cu ea, deci o cunosc, şi nu mă mai enervează. Fată faină, dar dacă mi-ar fi venit mie la un interviu n-aş fi angajat-o. E deşteptă, muncitoare, dar de ce nu merge la dentist?! Serios, are dinţii din faţă mâncaţi de carii. Da’ rău. La început m-am gândit că nu-i permite religia (cred că-i ceva creştină de-asta), dar totuşi nu pare chiar aşa ciudată, deci trebuie să existe altă explicaţie. Şi al doilea lucru megaciudat e că se îmbracă exact ca un băiat – când am văzut-o prima oară în staţie nici n-am ştiut dacă e băiat sau fată (că nu e genul zdrăvănoc de femeie-bărbat din Germania, e micuţă şi slăbuţă). Mi se pare că duce androginismul pe culmi pe care nu e cazul să le escaladeze – ce rost are să te îmbraci ca un adolescent tocilar?!

 

Cred că postarea asta poate crea impresia că sunt o mare faşonistă. Nu-s. Probabil că şi eu enervez unii oameni din staţia de bus care gândesc la rândul lor despre mine: „Da’ asta n-are numai blugi şi tricouri uni? N-are pe sufletul ei nimic cu un imprimeu, o bluză, o rochie? Nişte pantofi drăguţi?” Dar, na, asta e. Circle of life sau ceva, nu?

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la În care se vede cum antipatizez eu oameni fără vreun motiv normal la cap

  1. povestivieneze zice:

    😀 de ce ma provoci tu de dimineata? a fost odata ca niciodata o varsta cand nu ma enerva nimeni, n-aveam antipatii, nu ma deranja nimic. acuma… ce sa zic, cred ca m-am babit, maica. de fapt, nu cred ca antipatizez pe nimeni, pur si simplu sunt asaaa… uimita in fata spectacolului vietii. stii ca iti povesteam odata ca am purtat un an de zile aparat dentar. ei bine, cand vad pe cineva cu dintii stricati ma ia cu niste mari nervi si i-as pocni pe respectivii, serios. pentru ca, desigur, de la dinti stricati miroase si gura, bleah. brrrrrrrrr. nu zice nimeni sa ai dinti perfect aliniati, nu asta e broblemul, ci cariile. fratica, in estu ioropii nu costa asa mult sa iti faci o plomba, mai ales daca o iei din vreme, nu o lasi sa faca crater. brrrrrrrrrrrr. frica de dentist? bai, mah lesi?! prefer oricand sa ma intepe aia, decat sa arat ca o nasparloaica din filmele cu evu mediu!
    asaaaaaaa, ce ma mai enerveaza in rest e cand se imbraca oamenii naspa si fara imaginatie. si babesc. dom’le, sunt unele fete tinere care se imbraca ca niste babe ramolite. ce-or avea, nene? ma intreb adesea cum se produce decizia aia de imbracare de dimineata… nu o sa uit Pastele 2012 cand am vazut o asa catastrofa de mi-a stat prajitura in gat.
    mailegumefructemai, ce-mi facusi tu de dimineata? ca sa ne calmam, te invit la cafea la mine 😀

  2. doarleguma zice:

    Dinții mei nu frizează perfecțiunea, dar îi duc la dentist de câte ori trec pe acasă (că-mi place dentista mea și, dacă n-am urgențe, de ce să risc să aflu cum sunt ăștia de aici?!) și-s cu plombele la zi. Nici eu nu înțeleg frica asta stupidă de dentist după ce ai trecut de copilărie. Păi în zilele noastre nici nu mai doare!

    Și eu mă îmbrac nașpa și fără imaginație (și poate chiar și ca o babă ramolită dacă baba aia se întâmplă să poarte bocanci, blugi și tricouri mai mult sau mai puțin colorate), deci n-ar trebui să comentez de alți oameni. Și totuși comentez. 😀

    • povestivieneze zice:

      sa explicam. blugi si tricou e ok. sacou din draperie, camasa albastru tipator si fusta de baba, pana la podea aproape, cand ai 1,50 m inaltime si multe kile, e un mare no-no. zau.

      • doarleguma zice:

        Deci se poate și mai rău decât mine.

        Țin minte ce m-am minunat în fragede tinereți când am văzut prima oară sacouri din draperie la Ștailman (că nu mai știu cum se spell-uie). Și scumpre rău, dar rău! Mă tot întrebam cine naiba-i nebun să-și cumpere haine de acolo (bine, în afară de pensionarii nemți, dar noi nu aveam din ăia prin oraș). Și zici că în Austria se poartă…

  3. vio zice:

    hihi, m-am distrat binişor cu postu’ ăsta. io acu’-ncerc să fiu zen şi după ce m-a întrebat azi coreianca dacă arată ca o sportivă (se referea la faptu’ că era în trening, ca data trecută de altfel) şi io i-am zis sincer că arată bine şi de altfel m-am şi gîndit de dimineaţă ah ce bine că măcar îmi schinb dedesubturile că şi eu eram îmbrăcat fix şi identic ca miercuri, da’ ai cudînt cher les, m-a depus la 7:30 P. la uni, cînd eu aveam curs la 10:15, deci pas să mai îmi vină gîndul de elegans. (joi nu am avut cursuri:-) ).
    aşa, da’ deci tendinţa mea e să mă uit la oameni şi să zic vaaaai de capu’ meu da’ tu n-ai oglindă acasăăăă etc. şi ce voiam să zic cu zenu’ este că mă străduiesc intens în foru’ meu intim să nu mai judec oamenii, da’ crezi că am fo şansă? după ce le pun patalamaoa, sînt mîncată de remujcări.

    şi-am avut o experienţă dramatică cu un săpun cu care m-am spălat pe cap zilele astea şi am arătat fix ca linsă de vacă. uel, experimente pe părul propriu, nu recomand. 🙂
    da, ăsta da comentariu de spart gheaţa pe blogu’ tău, sper căci nu te-am şocat prea tare. 🙂

    • doarleguma zice:

      Păi, Vio, îţi citesc de multă vreme blogul aşa că nu m-a şocat comentariul tău. 🙂

      Mă întreb la ce vârstă o să ne împăcăm cu natura noastră judecătoare, că de vindecat nu cred. 😀

  4. vio zice:

    asta fincă facem noi aici exerciţii de sinceritate (?!) – da’ proapil că unii nici n-ar recunuaşte… uel, ţelul meu este deci chiar să reuşesc să mă vindec de această buală gravă de a mă uita peste gardu’ vecinului ecetera. 🙂 da nu-mi pun dedlain, că nu vreau să mă dezamăgesc. 🙂

    • doarleguma zice:

      Eu zic că nu-i chiar uitat peste gardul vecinului. Adică avem nişte convenţii sociale şi ar fi drăguţ să le respectăm, nu? Chestii gen plombe şi spălatul părului.

  5. vio zice:

    da’ io am văzut la teleenciclopedia că într-un trib de nu ştiu care era la mare cinste să te ungi cu nu ştiu ce ulei pe păr! arăta după aia ca o pălărie de paie părul ăla. :>

    orcum la noi în zonă gardurile sînt scunde. 🙂

    • doarleguma zice:

      Părul meu arată oricum ca o căpiţă de fân. Este una din marile dureri ale vieţii mele. (dau cu tratament de păr, totuşi, să încerc să ţin efectul sub oareşce control)

      Da, da, nu ne uităm noi peste garduri, sunt ele prea scunde şi vedem fără să vrem.

  6. vio zice:

    vai de mine, ai crezut că-s nepoliticoasă şi te-am lăsat cu oqii-n soare, cînd eu am uitat să bifez să primesc prin poştă reacţiile la minunatul meu panseu.

    căpiţa de fîn ce înseamnă? este ţepos?

    https://www.google.com/search?hl=en&authuser=0&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=1680&bih=935&q=capita+fan&oq=capita+fan&gs_l=img.3…286.1699.0.1948.10.10.0.0.0.0.115.963.2j8.10.0…0.0…1ac.1.2.img.1jgz3AIhyck

  7. vio zice:

    cam aşa e şi al meu. doar că se îngraşă mult prea repede mai nou. şi sufăr ca un cîine.

    NU MAI ÎMI RĂSPUNDEEEE! :D:D:d

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s