Creștere și descreștere

Sper că acesta va fi ultima mea postare dedicată în exclusivitate grăsimii (LE: având în vedere faptul că e exhaustivă) și-n rest mă voi rezuma la aluzii accidentale.

Așa. În prima fază a fost creșterea. Când m-am expandat cu 5 kg m-am simțit grasă și negrațioasă. Ceea ce cu siguranță era adevărat. Apoi, când am mai adăugat 5 kg (deci 10 cu totul), mă gândeam cu nostalgie la vremurile în care aveam doar + 5 și eram așa de slabă! Și tot așa până am ajuns la + 18. Sper că e toată lumea de acord că + 18 e foarte mult. E adevărat că nu mi-am mărit volumul brusc și dintr-o dată, deci m-am putut obișnui oarecum cu ideea, dar oricum nu se mai putea. Of, și ce slabă eram la – 8 kg (care pe vremea aia erau +10 și deci eram o vacă grasă)! Sper să ajung iar acolo.

Deocamdată sunt la – 5 (din cele + 18) și nu mai sunt chiar o hipopotamă, dar tot am un strat foarte generos de slăninuță pe sub piele. Și nici măcar nu ține de cald, după cum am putut observa azi dimineață în stația de bus.

După atâta matematică, să trec la discipline umane: psihologie. Am observant în jurul meu că există femei pe care le deranjează dimensiunea fundului sau circumferința coapselor (la ele, nu la mine), dar eu sunt mult mai practică: pe mine mă deranjează slăninuța de pe talie. Fundul și coapsele scad singure dacă scade circumferința taliei. Și apoi, dacă ai fundul și șoldurile mai mari, pare talia mai subțire, deci care-i problema?!

În caz că vrea cineva să ajungă la performanțele mele, eu m-am expandat așa mâncând prea mult pe fond de plictiseală (mă plictisesc maxim la serviciu – și toate rapoartele pământului nu fac nimic ca să reducă senzația). Cipsuri și dulciuri, cu precădere.

Of, și cum am distrus eu cu mintea tainele care se pot întâlni pe acest blog. Care eram eu o Bridget Jones, care nu se știa exact cât sunt de grasă. Și acum…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Creștere și descreștere

  1. povestivieneze zice:

    io am in imediata mea apropiere o domnita extrem de periculoasa. se pare ca in tineretile ei, maica (asa se duce legenda, io n-am cunoscut-o in vremurile apuse) era slaba. acu e din aia pe care mai degraba o sari decat sa o ocolesti. mno, domnita asta le uraste cu spume (sau asa ni se pare noua) pe toate alea care sunt slabe. desigur, in timp ce ea nu face nimic concret si pe termen lung ca sa nu mai fie cum e (a incercat asta vara cu niste pastile si o zi de sala, mda). ca identifici o problema rezolvabila la tine si faci ceva intru rezolvarea ei, fara sa devii diliu la cerebel e una, mi se pare normal: sa ne dorim sa corectam ce nu prea ne place la noi, desigur in limitele sanatatii mentale, cum zicem, e de admirat. mno, io m-am chinuit un an, de la 35 la 36 de ani, cu aparat dentar si diverse surubarii prin gura, ca nu imi placea ce vedeam acolo. acuma sunt calma. da’ nene nu i-am stuchit niciodata pe aia cu dinti frumosi, ca na, nu-s dilie :D. of. ce voiam de fapt sa zic?! 😆 a, da. e ok sa te preocupe aspectul fizic, sa faci sport, sa iti controlezi dieta. e o chestie de sanatate trupeasca in primul rand, si stim cu totii asta. io nu cred ca omu el ca si element biologic a fo creat gras, ci se ingrasa pe sine insusi/insasi cu diverse prostiute. ba un cips, ba o cola, ca na… bleah. cre’ ca o sa revin pe subiect 😀 😀

    • doarleguma zice:

      Eh, mă gândesc că pentru unii e mai greu să slăbescă decât pentru alţii, aşa că încerc să nu fiu prea naşpa pe chestia asta (deşi, recunosc că mă cam enervează când văd la lucru colege dublu cât mine care tot bagă în ele tot felul de junk-uri. Da’ mai abţine-te şi mai mănâncă şi tu un fruct din când în când! Îmi vine să le zic, dar nu le zic).

      Dar nu-nţeleg de ce să-i urăşti pe ăia slabi. Asta-i stupid. Dacă ne-am apuca toţi să-i urâm pe cei ce au ce n-avem noi?! Bine, nici în cazul ăsta nu cred că i-ar invidia cineva pe graşi – mai bine să n-ai piele superbă sau păr frumos (sau dinţi super drepţi :D) decât să fii gras.

      • povestivieneze zice:

        toata chestia e sa fii ok cu tine insati/insuti. asta e tot. si sa accepti ce nu poti schimba. nush, pt noi e tare dificil cu tantica, mai ales ca interactionam f des… si eu nu-s obisnuita cu oameni din astia 😀

        • doarleguma zice:

          Dar ce face? Îţi spune pe faţă că te urăşte că nu eşti grasă ca ea? Sau face faţă de tine comentarii urâte despre alte persoane nongrase?

          • povestivieneze zice:

            e greu de explicat, ca practic nu face nimic concret sa ne stucheasca in fata, e mai subtila :D, dar, de ex., daca cineva refuza dulciuri incepe sa tina prelegeri despre placerile vietii si cum persoana respectiva si le refuza :D. ori isi roteste ochii daca aude ca faci sport :D. si in general are o atitudine supraratoare fata de toata lumea, gradinita style… 😆 (a, sa nu uit de bluzele foarte mulate si absenta sutienului, care ne oripileaza pe toti 😀 , dar asta e alta poveste hahaha)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s