Fascinanta mea viață

Totuși ca să nu termin ziua într-un mod total deprimant (rușine să-mi fie! am început prin a mă lăuda cum am ajuns eu în blogroll-uri și am sfârșit filizofând realisticește) am să povestesc cum m-am dus eu azi la cumpărături.

 

M-am hotărât la un moment dat că ar fi cazul să am și eu un cântar, ca ființele evoluate – că mă gândeam că dacă o să se uite cântarul la mine o să-mi fie jenă să mănânc atâtea cipsuri și înghe și cioco (nu-i adevărat, nu mi-e jenă – tocmai am încercat).

 

Așa că m-am dus la Tesco fiindcă acolo mi se părea mie că sunt cântare. Logic, primul lucru pe care l-am făcut când am ieșit de la metrou a fost să intru într-o librărie. Deci, serios, e logic, da?! Librăria era în drum, chiar la ieșirea de la metrou. Plus că acum vreo două săptămâni am găsit Condiția umană la 4 euri (și cu subtitrare în engleză, bineînțeles) tot într-o librărie, dar alta, așa că acum e logic să intru în fiecare librărie care-mi iese în cale că, cine știe!, poate găsesc integrala Tarkovski sau Kurosawa sau ceva la cinci euro. Păi nu?

 

Oricum, n-am găsit nimic. Oferta în engleză nu era deloc variată. Așa că am ieșit și m-am îndreptat cu talent spre mall-ul cu Tesco. Unde, bineînțeles, am intrat într-o librărie. Acuma, pe bune, librăria aia era primul magazin din mall, deci era normal, nu? Tot fără oferte fantastice la DVD-uri, dar cu mai multe cărți în engleză decât prima. Și am luat așa: (deci tocmai m-am șocat despre cum arată control panel-ul meu. Oare asta-i prima oară când intru în control panel-ul computer-ului meu?! Se poate, că nu-i jaf ca ăla de la lucru pe care trebuie să-l bibilesc o grămadă) Lords and Ladies (fac! am schimbat tastaura de pe Romanian standard pe Romanian legacy și e tot fără ghilimele. Bănuiesc deci că ghilimelele nu-s moștenire românească, deși nu pricep de ce. Țările în curs de dezvoltare nu-și permit nici măcar niște ghilimele?! Oare a fost condiție FMI ca să ne dea împrumuturi?) de Terry Pratchett (dar e cu vrăjitoare – și anume cu Granny Weatherwax – așa c-ar trebui să fie oarecum amuzantă) și The Curious Incident of the Dog in the Night-Time de Mark Haddon care sper să fie interesantă că amuzantă probabil așa mai dulce amărui.

 

Într-un final apoteotic am ajuns și la Tesco (m-am uitat și aici la DVD-uri – aveau ceva oferte decente la filme aborigene pentru copii, dar erau doar în aborigenească, fără subtitrări în engleză – deci inutile) și, după numai o oră de căutat, am găsit și cântarul (la produse de baie, în cazul în care e cineva curios. Mie mi-au trebuit vreo cincizeci de minute să-mi vină gândul ăl bun). Pe care l-am adus acasă și l-am pus să se uite la mine cum mănânc cipsuri și cioco. 

 

Hm, dacă mă gândesc, sunt cam dezgustătoare. Strâmbam eu din nas la Acel obscur obiect al dorinței (da, fără ghilimele, șarap!), dar uite că și eu sunt la fel de bolnavă psihic, dar cu cântare și mâncare, nu cu țapi bătrâni și fecioare nebune.

 

Am pus unele paranteze în italice că deja nici eu nu mai pot cu mine. Trebuie să îmi controlez înclinația către paranteze până nu ajung ca personajul din The Curious Incident of the Dog in the Night-Time (da’ cu paranteze, nu cu mate).

 

Hihi, tocmai am recitit (că poate mai îndrept niște greșeli – nu le-am găsit așa că rămân ne-ndreptate) și: cântare și mâncare. Ce tare! mănânc și cânt!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Fascinanta mea viață

  1. blo zice:

    nu stiu pe unde esti tu, ca mi-e lene sa gugalesc aipiu’, dar sa stii ca la mine in oras la biblioteca se scot mereu carti, dvd-uri si cd-uri la 1 euro. ultima data mi-am luat Ninotchka si The night of the hunter. sunt in stare impecabila, toate.
    plus ca atunci cand sunt targuri, se mai intampla sa gasesti si acolo. ca sa nu mai zic de magazinele second-hand de mobila :)) ca si de-acolo imi cumpar cand apuc sa ajung prin zona.

    • doarleguma zice:

      Sunt în CZ. Da, când ajung prin Germaina văd și eu prețuri mai interesante, dar cărțile în germană nu mă prea emoționează că-s leneșă și n-am învățat limba (chit că teoretic m-am străduit vreo doi ani).

      Ultima oară cănd am fost am văzut o ofertă – 10 DVD-uri cu filme de Hitchcock cu 10 euri, dar deocamdată nu-s foarte pasionată de el. O să-mi pară rău cândva, probabil.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s